mutare

See also: Mutare and mutaré

Italian

Pronunciation

  • IPA(key): /muˈta.re/
  • Rhymes: -are
  • Hyphenation: mu‧tà‧re

Etymology 1

    Inherited from Latin mūtāre.

    Verb

    mutàre (first-person singular present mùto, first-person singular past historic mutài, past participle mutàto, auxiliary (transitive) avére or (intransitive) èssere)

    1. (transitive) to change, to make different
    2. (transitive) to transform
    3. (intransitive) to change, to become different [auxiliary essere]
    Conjugation
    Synonyms

    Etymology 2

      From muto (“mute”) +‎ -are. Calque of English mute (“to silence”).

      Verb

      mutàre (first-person singular present mùto, first-person singular past historic mutài, past participle mutàto, auxiliary avére)

      1. (neologism) to silence (chiefly in reference to videocalls and software)
        Synonyms: ammutolire, zittire
        Antonym: smutare
        Non ti sento, sei mutato. ― I can't here you, you're on mute.
        Come si muta questa scheda. ― How can I turn off the audio of this tab [in a browser].
      Conjugation

      Anagrams

      Latin

      Verb

      mūtāre

      1. inflection of mūtō:
        1. present active infinitive
        2. second-person singular present passive imperative/indicative

      Romanian

      Etymology

        From muta + -re.

        Noun

        mutare f (plural mutări)

        1. move

        Declension

        singular plural
        indefinite definite indefinite definite
        nominative-accusative mutare mutarea mutări mutările
        genitive-dative mutări mutării mutări mutărilor
        vocative mutare, mutareo mutărilor

        Spanish

        Verb

        mutare

        1. first/third-person singular future subjunctive of mutar