musul
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish [script needed] (musul).
Noun
musul n (plural musuluri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | musul | musulul | musuluri | musulurile |
| genitive-dative | musul | musulului | musuluri | musulurilor |
| vocative | musulule | musulurilor | ||
References
- musul in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN