muiant
Romanian
Etymology
Borrowed from French mouillant.
Adjective
muiant m or n (feminine singular muiantă, masculine plural muianți, feminine/neuter plural muiante)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | muiant | muiantă | muianți | muiante | ||
| definite | muiantul | muianta | muianții | muiantele | |||
| genitive- dative |
indefinite | muiant | muiante | muianți | muiante | ||
| definite | muiantului | muiantei | muianților | muiantelor | |||