molătate
Romanian
Etymology
Noun
molătate f (plural molătăți)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | molătate | molătatea | molătăți | molătățile |
| genitive-dative | molătăți | molătății | molătăți | molătăților |
| vocative | molătate, molătateo | molătăților | ||
References
- molătate in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN