mititeluș

Romanian

Etymology

    From mititel + -uș.

    Adjective

    mititeluș m or n (feminine singular mititelușă, masculine plural mititeluși, feminine/neuter plural mititelușe)

    1. diminutive of mititel

    Declension

    Declension of mititeluș
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite mititeluș mititelușă mititeluși mititelușe
    definite mititelușul mititelușa mititelușii mititelușele
    genitive-
    dative
    indefinite mititeluș mititelușe mititeluși mititelușe
    definite mititelușului mititelușei mititelușilor mititelușelor

    References

    • mititeluș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN