miresmător
Romanian
Etymology
Adjective
miresmător m or n (feminine singular miresmătoare, masculine plural miresmători, feminine/neuter plural miresmătoare)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | miresmător | miresmătoare | miresmători | miresmătoare | ||
| definite | miresmătorul | miresmătoarea | miresmătorii | miresmătoarele | |||
| genitive- dative |
indefinite | miresmător | miresmătoare | miresmători | miresmătoare | ||
| definite | miresmătorului | miresmătoarei | miresmătorilor | miresmătoarelor | |||
References
- miresmător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN