mințire
Romanian
Etymology
Noun
mințire f (plural mințiri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | mințire | mințirea | mințiri | mințirile |
| genitive-dative | mințiri | mințirii | mințiri | mințirilor |
| vocative | mințire, mințireo | mințirilor | ||