mieru

Japanese

Romanization

mieru

  1. Rōmaji transcription of みえる

Latvian

Noun

mieru m

  1. inflection of miers:
    1. accusative/instrumental singular
    2. genitive plural

Livvi

Etymology

Borrowed from Russian мера (mera).

Noun

mieru

  1. size

Declension

This noun needs an inflection-table template.

Maltese

Verb

mieru

  1. second-person plural imperative of miera

Romanian

Etymology

    Inherited from Latin merus.

    Adjective

    mieru m or n (feminine singular mieră, masculine plural mieri, feminine/neuter plural miere)

    1. (regional) bluish

    Declension

    Declension of mieru
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite mieru mieră mieri miere
    definite mierul miera mierii mierele
    genitive-
    dative
    indefinite mieru miere mieri miere
    definite mierului mierei mierilor mierelor

    References

    • mieru in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN

    Slovak

    Pronunciation

    • IPA(key): /mɪ̯eru/, [ˈmɪ̯eru]
    • Rhymes: -ɪ̯eru
    • Hyphenation: mie‧ru

    Noun

    mieru

    1. genitive/dative singular of mier

    Noun

    mieru

    1. accusative singular of miera