mering
English
Pronunciation
- Rhymes: -ɪəɹɪŋ
Verb
mering
- present participle and gerund of mere
See also
Anagrams
Romanian
Etymology
Borrowed from French meringue.
Noun
mering m (plural meringi)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | mering | meringul | meringi | meringii |
| genitive-dative | mering | meringului | meringi | meringilor |
| vocative | meringule | meringilor | ||
Taroko
Noun
mering