menire
Romanian
Etymology
Etymology tree
Noun
menire f (plural meniri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | menire | menirea | meniri | menirile |
| genitive-dative | meniri | menirii | meniri | menirilor |
| vocative | menire, menireo | menirilor | ||