meliorare

Latin

Verb

meliōrāre

  1. inflection of meliōrō:
    1. present active infinitive
    2. second-person singular present passive imperative/indicative

Romanian

Etymology

    From meliora + -re.

    Noun

    meliorare f (plural meliorarări)

    1. improvement
      Synonym: ameliorare

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative meliorare meliorarea meliorarări meliorarările
    genitive-dative meliorarări meliorarării meliorarări meliorarărilor
    vocative meliorare, meliorareo meliorarărilor

    References

    • meliorare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN