marmorat
Romanian
Etymology
Past participle of marmora.
Adjective
marmorat m or n (feminine singular marmorată, masculine plural marmorați, feminine/neuter plural marmorate)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | marmorat | marmorată | marmorați | marmorate | ||
| definite | marmoratul | marmorata | marmorații | marmoratele | |||
| genitive- dative |
indefinite | marmorat | marmorate | marmorați | marmorate | ||
| definite | marmoratului | marmoratei | marmoraților | marmoratelor | |||
Categories: