mară
See also: Appendix:Variations of "mara"
Romanian
Etymology
Inherited from Late Latin mēla, from mēlum, from Latin mālum.
Noun
mară f (plural mere)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | mară | mara | mere | merele |
| genitive-dative | mere | merei | mere | merelor |
| vocative | mară, maro | merelor | ||