mântuitor
Romanian
Etymology
Etymology tree
Adjective
mântuitor m or n (feminine singular mântuitoare, masculine plural mântuitori, feminine/neuter plural mântuitoare)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | mântuitor | mântuitoare | mântuitori | mântuitoare | ||
| definite | mântuitorul | mântuitoarea | mântuitorii | mântuitoarele | |||
| genitive- dative |
indefinite | mântuitor | mântuitoare | mântuitori | mântuitoare | ||
| definite | mântuitorului | mântuitoarei | mântuitorilor | mântuitoarelor | |||