loculeț
Romanian
Etymology
Etymology tree
Noun
loculeț n (plural loculețe)
- diminutive of loc
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | loculeț | loculețul | loculețe | loculețele |
| genitive-dative | loculeț | loculețului | loculețe | loculețelor |
| vocative | loculețule | loculețelor | ||