leitenant

Romanian

Etymology

    Borrowed from French lieutenant.

    Noun

    leitenant m (plural leitenanți)

    1. (obsolete) lieutenant

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative leitenant leitenantul leitenanți leitenanții
    genitive-dative leitenant leitenantului leitenanți leitenanților
    vocative leitenantule leitenanților

    References

    • leitenant in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN