legiferare

Italian

Etymology

Borrowed from French légiférer, from Latin lēgĭfer (“legislator”).

Pronunciation

  • IPA(key): /le.d͡ʒi.feˈra.re/
  • Rhymes: -are
  • Hyphenation: le‧gi‧fe‧rà‧re

Verb

legiferàre (first-person singular present legìfero, first-person singular past historic legiferài, past participle legiferàto, auxiliary avére)

  1. (intransitive) to legislate; to pass laws

Conjugation

Anagrams

Romanian

Etymology

    From legifera + -re.

    Noun

    legiferare f (plural legiferări)

    1. enactment (of a law)

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative legiferare legiferarea legiferări legiferările
    genitive-dative legiferări legiferării legiferări legiferărilor
    vocative legiferare, legiferareo legiferărilor