ispășitor

Romanian

Etymology

    From ispăși + -tor.

    Adjective

    ispășitor m or n (feminine singular ispășitoare, masculine plural ispășitori, feminine/neuter plural ispășitoare)

    1. expiatory

    Declension

    Declension of ispășitor
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite ispășitor ispășitoare ispășitori ispășitoare
    definite ispășitorul ispășitoarea ispășitorii ispășitoarele
    genitive-
    dative
    indefinite ispășitor ispășitoare ispășitori ispășitoare
    definite ispășitorului ispășitoarei ispășitorilor ispășitoarelor