ispășitor
Romanian
Etymology
Etymology tree
Adjective
ispășitor m or n (feminine singular ispășitoare, masculine plural ispășitori, feminine/neuter plural ispășitoare)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | ispășitor | ispășitoare | ispășitori | ispășitoare | ||
| definite | ispășitorul | ispășitoarea | ispășitorii | ispășitoarele | |||
| genitive- dative |
indefinite | ispășitor | ispășitoare | ispășitori | ispășitoare | ||
| definite | ispășitorului | ispășitoarei | ispășitorilor | ispășitoarelor | |||