inventa

See also: inventá and inventà

Catalan

Verb

inventa

  1. inflection of inventar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

French

Pronunciation

  • IPA(key): /ɛ̃.vɑ̃.ta/
  • Audio (France (Lyon)):(file)

Verb

inventa

  1. third-person singular past historic of inventer

Anagrams

Galician

Verb

inventa

  1. inflection of inventar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Italian

Verb

inventa

  1. inflection of inventare:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Anagrams

Latin

Participle

inventa

  1. inflection of inventus:
    1. nominative/vocative feminine singular
    2. nominative/accusative/vocative neuter plural

Participle

inventā

  1. ablative feminine singular of inventus

Maltese

Pronunciation

  • IPA(key): /ɪnˈvɛn.ta/
  • Rhymes: -ɛnta

Verb

inventa (imperfect jinventa, past participle inventat, verbal noun inventar)

  1. alternative form of ivvinta

Conjugation

Conjugation of inventa (a-type unadapted loan)
positive forms
singular plural
1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
perfect m inventajt inventajt inventa inventajna inventajtu inventaw
f inventat
imperfect m ninventa tinventa jinventa ninventaw tinventaw jinventaw
f tinventa
imperative inventa inventaw
negative forms
singular plural
1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
perfect m inventajtx inventajtx inventax inventajniex inventajtux inventawx
f inventatx
imperfect m ninventax tinventax jinventax ninventawx tinventawx jinventawx
f tinventax
imperative tinventax tinventawx

Portuguese

Pronunciation

  • (Brazil) IPA(key): /ĩˈvẽ.tɐ/
 

  • Hyphenation: in‧ven‧ta
  • Rhymes: -ẽtɐ

Verb

inventa

  1. inflection of inventar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

    Borrowed from French inventer.

    Pronunciation

    • IPA(key): /in.venˈta/
    • Audio:(file)
    • Rhymes: -a
    • Hyphenation: in‧ven‧ta

    Verb

    a inventa (third-person singular present inventează, past participle inventat) 1st conjugation

    1. (transitive) to invent (create something new)
      Synonyms: (now uncommon) afla, concepe, descoperi, (archaic) izvodi, născoci, plăsmui, (obsolete) scorni, (obsolete) unelti
    2. (transitive) to invent (make up a falsehood)
      Synonyms: născoci, plăsmui, scorni, (obsolete) băsni
    3. (transitive, rare) to produce or get hold of something or someone on short notice
      Synonym: (colloquial) se face
      • 1992, Victor Valeriu Patriciu, Sisteme de operare pentru mini și microcalculatoare [Operating systems for mini- and microcomputers], Bucharest: Editura Militară, →ISBN, page 157:
        Este un editor foarte complex care are peste 100 de comenzi, imens de puternice dar și mai greu de inventat cu toate facilitățile sale.
        It is a very complex editor which has over 100 commands, immensely powerful but also harder to produce on the spot with all its capabilities.

    Conjugation

    Derived terms

    Further reading

    Spanish

    Pronunciation

    • IPA(key): /imˈbenta/ [ĩmˈbẽn̪.t̪a]
    • Rhymes: -enta
    • Syllabification: in‧ven‧ta

    Verb

    inventa

    1. inflection of inventar:
      1. third-person singular present indicative
      2. second-person singular imperative