incontestabil

Romanian

Etymology

    Borrowed from French incontestable. By surface analysis, in- + contestabil.

    Adjective

    incontestabil m or n (feminine singular incontestabilă, masculine plural incontestabili, feminine/neuter plural incontestabile)

    1. indisputable

    Declension

    Declension of incontestabil
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite incontestabil incontestabilă incontestabili incontestabile
    definite incontestabilul incontestabila incontestabilii incontestabilele
    genitive-
    dative
    indefinite incontestabil incontestabile incontestabili incontestabile
    definite incontestabilului incontestabilei incontestabililor incontestabilelor