Galician
Verb
impus
- (reintegrationist norm) first-person singular preterite indicative of impor
Portuguese
Verb
impus
- first-person singular preterite indicative of impor
Romanian
Etymology
Past participle of impune.
Adjective
impus m or n (feminine singular impusă, masculine plural impuși, feminine/neuter plural impuse)
- imposed
Declension
Declension of impus
|
|
singular
|
plural
|
|
|
masculine
|
neuter
|
feminine
|
masculine
|
neuter
|
feminine
|
nominative- accusative
|
indefinite
|
impus
|
impusă
|
impuși
|
impuse
|
| definite
|
impusul
|
impusa
|
impușii
|
impusele
|
genitive- dative
|
indefinite
|
impus
|
impuse
|
impuși
|
impuse
|
| definite
|
impusului
|
impusei
|
impușilor
|
impuselor
|
Hidden categories:
- Pages with entries
- Pages with 3 entries