imnător

Romanian

Etymology

    From imn + -ător.

    Adjective

    imnător m or n (feminine singular imnătoare, masculine plural imnători, feminine/neuter plural imnătoare)

    1. hymnal

    Declension

    Declension of imnător
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite imnător imnătoare imnători imnătoare
    definite imnătorul imnătoarea imnătorii imnătoarele
    genitive-
    dative
    indefinite imnător imnătoare imnători imnătoare
    definite imnătorului imnătoarei imnătorilor imnătoarelor

    References

    • imnător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN