iertător

Romanian

Etymology

    From ierta + -ător.

    Adjective

    iertător m or n (feminine singular iertătoare, masculine plural iertători, feminine/neuter plural iertătoare)

    1. forgiving

    Declension

    Declension of iertător
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite iertător iertătoare iertători iertătoare
    definite iertătorul iertătoarea iertătorii iertătoarele
    genitive-
    dative
    indefinite iertător iertătoare iertători iertătoare
    definite iertătorului iertătoarei iertătorilor iertătoarelor