iertător
Romanian
Etymology
Adjective
iertător m or n (feminine singular iertătoare, masculine plural iertători, feminine/neuter plural iertătoare)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | iertător | iertătoare | iertători | iertătoare | ||
| definite | iertătorul | iertătoarea | iertătorii | iertătoarele | |||
| genitive- dative |
indefinite | iertător | iertătoare | iertători | iertătoare | ||
| definite | iertătorului | iertătoarei | iertătorilor | iertătoarelor | |||