huruit
Romanian
Etymology
Past participle of hurui.
Adjective
huruit m or n (feminine singular huruită, masculine plural huruiți, feminine/neuter plural huruite)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | huruit | huruită | huruiți | huruite | ||
| definite | huruitul | huruita | huruiții | huruitele | |||
| genitive- dative |
indefinite | huruit | huruite | huruiți | huruite | ||
| definite | huruitului | huruitei | huruiților | huruitelor | |||
Categories: