hurcuitoare
Romanian
Etymology
From hurcui + -toare.
Noun
hurcuitoare f (plural hurcuitori)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | hurcuitoare | hurcuitoarea | hurcuitori | hurcuitorile |
| genitive-dative | hurcuitori | hurcuitorii | hurcuitori | hurcuitorilor |
| vocative | hurcuitoare, hurcuitoareo | hurcuitorilor | ||
References
- hurcuitoare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN