hurcuitoare

Romanian

Etymology

    From hurcui + -toare.

    Noun

    hurcuitoare f (plural hurcuitori)

    1. (regional) hunt
      Synonym: vânătoare

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative hurcuitoare hurcuitoarea hurcuitori hurcuitorile
    genitive-dative hurcuitori hurcuitorii hurcuitori hurcuitorilor
    vocative hurcuitoare, hurcuitoareo hurcuitorilor

    References

    • hurcuitoare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN