holocen
Romanian
Etymology
Borrowed from French holocène.
Noun
holocen n (plural holoceni)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | holocen | holocenul | holoceni | holocenile |
| genitive-dative | holocen | holocenului | holoceni | holocenilor |
| vocative | holocenule | holocenilor | ||