haraba
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish عربه (araba).
Noun
haraba f (plural harabale)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | haraba | harabaua | harabale | harabalele |
| genitive-dative | harabale | harabalei | harabale | harabalelor |