halucinare
Latin
Verb
hālūcināre
- second-person singular present active imperative/indicative of hālūcinor
Romanian
Etymology
Etymology tree
Romanian -re
Romanian halucinare
Noun
halucinare f (plural halucinări)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | halucinare | halucinarea | halucinări | halucinările |
| genitive-dative | halucinări | halucinării | halucinări | halucinărilor |
| vocative | halucinare, halucinareo | halucinărilor | ||