halcățea

Romanian

Etymology

    From halcată + -ea.

    Noun

    halcățea f (plural halcățele)

    1. diminutive of halcată

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative halcățea halcățeaua halcățele halcățelele
    genitive-dative halcățele halcățelei halcățele halcățelelor
    vocative halcățea halcățelelor

    References

    • halcățea in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN