hârb
Romanian
Etymology
Borrowed from Bulgarian хърб (hărb).
Noun
hârb n (plural hârburi)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | hârb | hârbul | hârburi | hârburile |
| genitive-dative | hârb | hârbului | hârburi | hârburilor |
| vocative | hârbule | hârburilor | ||
References
- hârb in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN