grimpant

Catalan

Verb

grimpant

  1. gerund of grimpar

French

Pronunciation

  • IPA(key): /ɡʁɛ̃.pɑ̃/
  • Audio:(file)
  • Audio (France (Vosges)):(file)

Participle

grimpant

  1. present participle of grimper

Adjective

grimpant (feminine grimpante, masculine plural grimpants, feminine plural grimpantes)

  1. climbing, rambling
    • 1903, Maurice Pillard Verneuil, Étude de la plante‎[1], page 4:
      Enfin, son port même est à observer : tige rampante, tige grimpante, etc.
      Finally, its very habit should be observed: trailing stem, climbing stem, etc.

Further reading

Romanian

Etymology

    Borrowed from French grimpant.

    Adjective

    grimpant m or n (feminine singular grimpantă, masculine plural grimpanți, feminine/neuter plural grimpante)

    1. climbing (about plants)

    Declension

    Declension of grimpant
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite grimpant grimpantă grimpanți grimpante
    definite grimpantul grimpanta grimpanții grimpantele
    genitive-
    dative
    indefinite grimpant grimpante grimpanți grimpante
    definite grimpantului grimpantei grimpanților grimpantelor

    References

    • grimpant in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN