greabăn

See also: Greabăn

Romanian

Etymology

    Borrowed from Old Church Slavonic гребенъ (grebenŭ), from Proto-Slavic *greby.

    Noun

    greabăn n (plural grebene)

    1. withers

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative greabăn greabănul grebene grebenele
    genitive-dative greabăn greabănului grebene grebenelor
    vocative greabănule grebenelor

    References

    • greabăn in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN