gomilă
See also: gomila
Romanian
Etymology
Borrowed from Serbo-Croatian gomila.
Noun
gomilă f (plural gomile)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | gomilă | gomila | gomile | gomilele |
| genitive-dative | gomile | gomilei | gomile | gomilelor |
| vocative | gomilă, gomilo | gomilelor | ||
References
- gomilă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN