glosator
Romanian
Etymology
Borrowed from French glossateur.
Noun
glosator m (plural glosatori)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | glosator | glosatorul | glosatori | glosatorii |
| genitive-dative | glosator | glosatorului | glosatori | glosatorilor |
| vocative | glosatorule | glosatorilor | ||