giubea

Romanian

Etymology

    Borrowed from Ottoman Turkish جبه (cübbe), borrowed from Arabic جُبَّة (jubba, “robe, tunica, coat, gown”). Doublet of șubă and jupă.

    Noun

    giubea f (plural giubele)

    1. robe

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative giubea giubeaua giubele giubelele
    genitive-dative giubele giubelei giubele giubelelor
    vocative giubea giubelelor

    References

    • giubea in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN