ghindură
Romanian
Etymology
Inherited from Latin glāndula. Doublet of the borrowed glandulă and glandă.
Noun
ghindură f (plural ghinduri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | ghindură | ghindura | ghinduri | ghindurile |
| genitive-dative | ghinduri | ghindurii | ghinduri | ghindurilor |
| vocative | ghindură, ghinduro | ghindurilor | ||