fugărit
Romanian
Etymology
Past participle of fugări.
Adjective
fugărit m or n (feminine singular fugărită, masculine plural fugăriți, feminine/neuter plural fugărite)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | fugărit | fugărită | fugăriți | fugărite | ||
| definite | fugăritul | fugărita | fugăriții | fugăritele | |||
| genitive- dative |
indefinite | fugărit | fugărite | fugăriți | fugărite | ||
| definite | fugăritului | fugăritei | fugăriților | fugăritelor | |||
Verb
fugărit (past participle of fugări)
- past participle of fugări
References
- fugărit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN