foaită

Romanian

Etymology

    Borrowed from Hungarian fajta (“kind, breed”).[1]

    Pronunciation

    • IPA(key): /ˈfo̯ai.tə/
    • Hyphenation: foai‧tă
    • Rhymes: -tə

    Noun

    foaită f (plural foaite)

    1. (regional, Transylvania) kin, lineage, stock

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative foaită foaita foaite foaitele
    genitive-dative foaite foaitei foaite foaitelor
    vocative foaită, foaito foaitelor

    References

    1. ^ “foaită”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2026