finitate
Romanian
Etymology
Borrowed from French finité, from Latin finitas. Equivalent to finit + -tate.
Pronunciation
- IPA(key): [fi.niˈta.te]
Noun
finitate f (plural finități)
- finiteness
- Antonym: infinitate
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | finitate | finitatea | finități | finitățile |
| genitive-dative | finități | finității | finități | finităților |
| vocative | finitate, finitateo | finităților | ||