fáink

Hungarian

Etymology

fa +‎ -ink (possessive suffix)

Pronunciation

  • IPA(key): [ˈfaːjiŋk]
  • Hyphenation: fá‧ink

Noun

fáink

  1. first-person plural multiple-possession possessive of fa

Declension

Inflection (stem in -a-, back harmony)
singular plural
nominative — fáink
accusative — fáinkat
dative — fáinknak
instrumental — fáinkkal
causal-final — fáinkért
translative — fáinkká
terminative — fáinkig
essive-formal — fáinkként
essive-modal — fáinkul
inessive — fáinkban
superessive — fáinkon
adessive — fáinknál
illative — fáinkba
sublative — fáinkra
allative — fáinkhoz
elative — fáinkból
delative — fáinkról
ablative — fáinktól
non-attributive
possessive – singular
— fáinké
non-attributive
possessive – plural
— fáinkéi