exonerare

See also: exoneraré

Latin

Verb

exonerāre

  1. inflection of exonerō:
    1. present active infinitive
    2. second-person singular present passive imperative/indicative

Romanian

Etymology

    From exonera + -re.

    Noun

    exonerare f (plural exonerări)

    1. exoneration

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative exonerare exonerarea exonerări exonerările
    genitive-dative exonerări exonerării exonerări exonerărilor
    vocative exonerare, exonerareo exonerărilor

    Spanish

    Verb

    exonerare

    1. first/third-person singular future subjunctive of exonerar