exasperare

See also: exasperaré

Latin

Verb

exasperāre

  1. inflection of exasperō:
    1. present active infinitive
    2. second-person singular present passive imperative/indicative

Romanian

Etymology

    From exaspera + -re.

    Noun

    exasperare f (plural exasperări)

    1. exasperation

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative exasperare exasperarea exasperări exasperările
    genitive-dative exasperări exasperării exasperări exasperărilor
    vocative exasperare, exasperareo exasperărilor

    Spanish

    Verb

    exasperare

    1. first/third-person singular future subjunctive of exasperar