esperiment

Old French

Etymology

Latin experimentum.

Noun

esperiment oblique singular, m (oblique plural esperimenz or esperimentz, nominative singular esperimenz or esperimentz, nominative plural esperiment)

  1. experience (event that one is involved in)

Piedmontese

Pronunciation

  • IPA(key): /esperiˈmɛŋt/

Noun

esperiment m

  1. experiment

Romanian

Noun

esperiment n (plural esperimente)

  1. obsolete form of experiment

Declension

singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative esperiment esperimentul esperimente esperimentele
genitive-dative esperiment esperimentului esperimente esperimentelor
vocative esperimentule esperimentelor

References

  • esperiment in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN