erodare
Latin
Verb
ērōdāre
- second-person singular present passive subjunctive of ērōdō
Romanian
Etymology
Noun
erodare f (plural erodări)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | erodare | erodarea | erodări | erodările |
| genitive-dative | erodări | erodării | erodări | erodărilor |
| vocative | erodare, erodareo | erodărilor | ||