erezitar
Romanian
Etymology
From erezi.
Noun
erezitar m (plural erezitari)
- (dated) inheritor
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | erezitar | erezitarul | erezitari | erezitarii |
| genitive-dative | erezitar | erezitarului | erezitari | erezitarilor |
| vocative | erezitarule | erezitarilor | ||
References
- erezitar in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN