epifonem
Romanian
Etymology
Borrowed from French épiphonème.
Noun
epifonem n (plural epifoneme)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | epifonem | epifonemul | epifoneme | epifonemele |
| genitive-dative | epifonem | epifonemului | epifoneme | epifonemelor |
| vocative | epifonemule | epifonemelor | ||