epicarp

English

Etymology

epi- + Ancient Greek καρπός (karpós, “fruit”); epi- +‎ -carp.

Noun

epicarp (plural epicarps)

  1. (botany) Exocarp.

Translations

Anagrams

Romanian

Etymology

    Borrowed from French épicarpe.

    Noun

    epicarp n (plural epicarpuri)

    1. epicarp, exocarp

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative epicarp epicarpul epicarpuri epicarpurile
    genitive-dative epicarp epicarpului epicarpuri epicarpurilor
    vocative epicarpule epicarpurilor