enorie
Romanian
Etymology
Borrowed from Greek ενορία (enoría) (18th century).[1] Compare Aromanian enurii.
Noun
enorie f (plural enorii)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | enorie | enoria | enorii | enoriile |
| genitive-dative | enorii | enoriei | enorii | enoriilor |
| vocative | enorie, enorio | enoriilor | ||