enervant

See also: énervant

Latin

Verb

ēnervant

  1. third-person plural present active indicative of ēnervō

Romanian

Etymology

    Borrowed from French énervant.

    Adjective

    enervant m or n (feminine singular enervantă, masculine plural enervanți, feminine/neuter plural enervante)

    1. annoying

    Declension

    Declension of enervant
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite enervant enervantă enervanți enervante
    definite enervantul enervanta enervanții enervantele
    genitive-
    dative
    indefinite enervant enervante enervanți enervante
    definite enervantului enervantei enervanților enervantelor