emis

See also: EMIs and émis

Esperanto

Pronunciation

• IPA^(key): /ˈemis/
• Rhymes: -emis
• Syllabification: e‧mis

Verb

emis

1. past of emi

Latin

Pronunciation

• (Classical Latin) IPA^(key): [ˈɛ.mɪs]
• (modern Italianate Ecclesiastical) IPA^(key): [ˈɛː.mis]

Verb

emis

1. second-person singular present active indicative of emō

Romanian

Etymology

From emite.

Adjective

emis m or n (feminine singular emisă, masculine plural emiși, feminine/neuter plural emise)

1. emitted

Declension

Declension of emis

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	emis		emisă	emiși	emise
	definite	emisul		emisa	emișii	emisele
genitive- dative	indefinite	emis		emise	emiși	emise
	definite	emisului		emisei	emișilor	emiselor

Noun

emis n (plural emiși)

1. emission

Declension

	singular		plural
	indefinite	definite	indefinite	definite
nominative-accusative	emis	emisul	emiși	emișile
genitive-dative	emis	emisului	emiși	emișilor
vocative	emisule		emișilor

References

• emis in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN